Cum s-au format cuvintele?

Manualul de clasa a VII-a al editurii Humanitas

Exerciţiul 1 / pagina 93

Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: stăruinţă, bunăvoie, frumos (curgătoare), Cetatea-Neamţului ...

Indicaţii pentru rezolvare

Trebuie să arătaţi prin ce mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele date. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului sunt derivarea, compunerea şi schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).

De exemplu:

stăruinţă - s-a format prin derivare cu sufixul -inţă de la cuvântul de bază a stărui;

bunăvoie - s-a format prin compunere prin unire (sudare) din adjectivul bună şi substantivul voie;

frumos - este un adverb format prin schimbarea valorii gramaticale a adjectivului frumos.

Pentru cuvintele derivate şi compuse, puteţi verifica dacă aţi făcut bine, consultând dicţionarul explicativ al limbii române la adresa www.dexonline.ro.

Limba română în şcoală

Din programa şcolară în vigoare.

Disciplina Limba şi literatura română (sic!) are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate.(...)
Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.(...)
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.